Ministrul Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan, a prezentat marți Raportul de activitate pentru cei patru ani de mandat (2021–2025). În cadrul conferinței de presă, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a vorbit despre principalele realizări, programe și reforme implementate în domeniile culturii, patrimoniului, mass-mediei și turismului.

„Timp de patru ani, am investit fără precedent în cultură, patrimoniu, mass-media și turism. Am schimbat perspectivele și am abordat aceste domenii într-un mod integrat, venind cu viziuni clare, sustenabile și durabile. M-am bazat pe experiențe concrete, pe parteneriate valoroase și pe oportunități reale, transformate în politici publice și mecanisme cu impact pe termen lung”, a declarat ministrul Sergiu Prodan.

Aceste eforturi s-au concretizat, spre finalul mandatului, în Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035 – un document strategic menit să ghideze dezvoltarea culturală a Republicii Moldova până la aderarea la Uniunea Europeană și după 2030.
„Am decis încotro mergem: spre binele și cultura noastră, a tuturor”, a subliniat ministrul.

Cultură și creație artistică

• A fost creat Fondul Național al Culturii, un mecanism în premieră, cu un buget record de 28 milioane lei, prin care au fost sprijinite 161 de proiecte culturale.
• Bugetul pentru proiecte culturale a crescut de la 5,4 milioane lei (2021) la 14 milioane lei anual în ultimii doi ani.
• Bugetul total al domeniului culturii a crescut de la 470 milioane lei (2021) la 743 milioane lei (2025).
• 1700 de artiști profesioniști au beneficiat de o majorare salarială de 25%.
• Prin proiectele „Satul European” au fost renovate circa 100 de case de cultură, muzee și monumente.
• A fost lansat Programul Național „Acces la Cultură”, cu o finanțare de 50 milioane lei, pentru 159 de proiecte comunitare, în peste 120 de localități.
• În 2024 s-a înregistrat un record de 50 de premiere teatrale.
• Cu sprijinul Fundației ALT, a fost achiziționat un pian Steinway & Sons pentru Sala cu Orgă – primul după 38 de ani.
• Au fost modernizate și reabilitate mai multe instituții: Teatrul „Alexie Mateevici”, Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți, Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Teatrul Dramatic Rus „A.P. Cehov”, Teatrul „B.P. Hasdeu” din Cahul, Circul din Chișinău, Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină”, AMTAP și Biblioteca Națională.

• Programul Diplomație Culturală. Ministerul Culturii a susținut organizarea a peste 80 de evenimente – manifestări teatral-concertistice, expoziții și manifestări literare – desfășurate în mai multe orașe europene. Evenimentele au fost realizate de instituțiile din subordinea ministerului, în colaborare cu artiști independenți, promovând cultura națională și valorile Republicii Moldova
• Republica Moldova a aderat la Programul UE „Europa Creativă”, oferind din 2026 acces la un fond european de peste 400 milioane euro pentru creatorii din țară.
• A fost aprobat programul „Moldova Creativă 2024–2027”, pentru consolidarea industriilor culturale și creative. 

Voucherul cultural

A fost lansat voucherul cultural de 1000 lei pentru fiecare tânăr de 18 ani.
Până în prezent, 10.000 de tineri au beneficiat de acest program, achiziționând 53.000 de produse culturale.

Literatură și lectură

• A fost instituită Ziua Națională a Lecturii (14 februarie), generând proiecte naționale precum Lectura Central și Cartea Deschisă.
• Ministerul a susținut anual peste 80 de titluri noi, distribuite gratuit în biblioteci, majorând bugetul programului la 7 milioane lei.
• Prin sprijinul României, 180.000 de volume au fost donate către 1500 de biblioteci.
• A fost lansat Programul de traduceri, grație căruia 13 autori autohtoni au fost publicați în Europa.

Patrimoniu cultural

• A fost creat Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, în conformitate cu recomandările UNESCO.
• Arta cămășii cu altiță a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (2022).
• Cricova și Mileștii Mici au fost înscrise pe Lista Indicativă UNESCO.
• Au fost reabilitate obiective istorice majore: Biserica din Căușeni, Cetatea Tighina, Cetatea Soroca, Casa Meșteșugarilor din Butuceni, Prima Școală din Morovaia, Biserica de lemn din Vorniceni.
• A fost lansat programul „Muzeele Viitorului”, pentru integrarea tehnologiilor imersive.
• În 2025, 35.078 de persoane au participat la Noaptea Muzeelor, iar în total, peste 700.000 de vizite au fost înregistrate în muzeele naționale în 2024.

Mass-media și industrii creative

• A fost creat Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, finanțând 23 de proiecte media.
• A fost implementat mecanismul de sprijin pentru distribuția presei scrise (2024–2025).

·        Implicare în planul național de alfabetizare media și semnarea acordului pentru transparența proprietății mass-media. Susținem crearea Registrului beneficiarilor reali ai surselor mass-media.

Cinematografie

• Au fost finanțate 51 de producții cinematografice și creat Fondul Național al Cinematografiei, alimentat inclusiv din profitul Loteriei Naționale.
• Au fost susținute festivaluri de referință: Zilele Filmului Românesc, Serile Cronograf, Debut, Cinemahora.
• Festivalul Cronograf a fost inclus în lista evenimentelor finanțate garantat de stat.

Turism și imaginea țării

• Republica Moldova a aderat la Acordul Parțial Extins al Rutelor Culturale Europene și a creat Oficiul Național al Turismului (august 2023), consolidând cooperarea internațională și promovarea turismului cultural.

• Bugetul destinat turismului a crescut de la 9 milioane lei (2022) la 15 milioane lei (2025), fapt ce a permis dezvoltarea de programe și parteneriate noi.

• Au fost instituite Organizațiile de Management al Destinațiilor (OMD) și au fost susținute 19 proiecte de dezvoltare regională.

• Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), au fost sprijiniți 80 de antreprenori în turism.

• Au fost promovate modificări legislative pentru simplificarea activității operatorilor locali și a producătorilor mici din domeniu.

• A fost creată Platforma Națională Interministerială pentru dezvoltarea turismului la nivel local și regional.

• A fost aprobat Planul Național de Marketing în domeniul turismului, iar peste 250 de antreprenori și ghizi au beneficiat de instruiri specializate.

• Republica Moldova a fost reprezentată la 18 expoziții internaționale de turism și a organizat 14 tururi informaționale pentru partenerii externi.

• Au fost create 9 trasee turistice noi, dintre care 2 transfrontaliere cu România, și au fost aprobate normele metodologice privind rutele turistice naționale, un document esențial pentru dezvoltarea durabilă a sectorului.

• S-a înregistrat o creștere a turismului intern de +10,4% și a turismului receptor de +55,1% (2024).

• Din 1 ianuarie 2026, va fi implementat voucherul turistic pentru angajați, o măsură de stimulare a turismului intern, prevăzută în modificările recente ale Legii turismului și prin introducerea conceptului de destinație turistică.

Evenimente reprezentative

• Festivalul Internațional „Mărțișor” – ediția a 59-a, cu 84 de evenimente și peste 40.000 de spectatori.
• Festivalul Internațional de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, Bienala Teatrului „Eugene Ionesco”, Festivalul „DescOperă”, Bookfest Chișinău – evenimente incluse între manifestările de prestigiu finanțate de stat.
• La Bookfest România 2025, Republica Moldova a fost țară invitată de onoare, sub genericul „Te cuprind, Republica Moldova”.

Sergiu Prodan s-a referit și la proiectele la care s-a reușit mai puțin: reconstrucția Filarmonicii, stoparea demolării cinematografului „Gaudeamus” și gestionarea lucrărilor de pe strada 31 August 1989.

Referindu-se la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Sergiu Prodan a declarat: „Noi ne-am concentrat în acești 4 ani de zile, în limita alocațiilor bugetare disponibile pentru Ministerul Culturii, la grija față de oameni. Filarmonica se împarte în 2 componente: componenta artistică, umană și componenta de construcție. Bugetul disponibil pe domeniul culturii ar fi fost comparabil în acești ani cu necesitatea financiară pentru construcția unei noi filarmonicii”.

Dacă ne-am fi împotmolit în ciment și beton, n-am fi reușit să ajungem la oameni. Prioritatea noastră a fost sprijinul direct pentru oameni. Nu ne putem permite să construim în grabă, fără finanțare adecvată, o clădire de asemenea amploare”, consideră ministrul.

Totuși, el dă asigurări că proiectul va fi finalizat, subliniind că fără o filarmonică, „imaginea unei capitale europene nu poate fi completă”.

Cât despre lucrările de pe strada 31 August 1989, Sergiu Prodan a admis că acestea reprezintă o „nereușită a ministerului”, cauzată de lipsa unei comunicări eficiente cu cetățenii privind responsabilitățile ministerului și ale administrației publice locale în cadrul proiectului.

„Drumul este în gestiunea Primăriei, Ministerul Culturii nu repară drumuri”, a subliniat oficialul.

Ministrul în exercițiu și-a exprimat încrederea că noua conducere a Ministerului Culturii va continua dialogul pentru a clarifica această situație.

Sergiu Prodan regretă demolarea cinematografului Gaudeamus, susținând că„atât primăria, cât și agentul economic au încălcat legea”, motiv pentru care în prezent se desfășoară un proces în instanța de judecată.

În încheiere, ministrul Culturii Sergiu Prodan a mulțumit echipei ministerului, colegilor din Guvern și Parlament, partenerilor locali și internaționali, precum și presei, „pentru sprijinul, profesionalismul și încrederea cu care au contribuit la transformarea culturii într-o prioritate națională”.

„Vreau să vă mulțumesc oamenilor de cultură din toată țara, care, pe durata acestor patru ani, au dat dovadă de eroism, de dedicație, de maturitate, de responsabilitate, de implicare, începând de la instituțiile centrale din subordinea ministerului și ajungând până la cea mai mică casă de cultură, din cea mai mică comunitate din Republica Moldova, în toate bibliotecile, în toate muzeele din țară. Să le mulțumesc tuturor pentru munca depusă, pentru efortul de care au dat dovadă și mă închin până la pământ pentru această muncă. Totodată vreau să mulțumesc partenerilor noștri externi, în primul rând României, pentru susținerea care o manifestă de fiecare dată, pentru aceste concerte de muzică academică de o calitate excepțională, pentru mari artiști care sunt aduși la noi în țară. Vreau să mulțumesc colegilor de la Minister cu care am învățat din mers, am descoperit cum funcționează, am organizat și astăzi ministerul este un minister puternic”, a afirmat Sergiu Prodan.