La Muzeul Național de Istorie a Moldovei,se desfășoară, de astăzi până pe 6 iunie, Atelierul arheologic „EU4Dialogue: Archaeology”, manifestare științifică care reunește arheologi din Republica Moldova, Germania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și România.
Timp de patru zile, arheologi din Republica Moldova, Germania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și România și-au propus să discute, în cadrul „EU4Dialogue: Archaeology”, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, despre Arheologie ca patrimoniu cultural-istoric, cât și despre modalitatea de a conecta arheologia cu tehnologiile viitorului, creând un registru digital al siturilor arheologice din Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Republica Moldova.
Prezent la eveniment, secretarul de stat al ministerului Culturii, Ion Budeci, a menționat: „Prin astfel de evenimente facem un pas important în direcția promovării proiectului național de digitalizare a patrimoniului arheologic, care va fi un instrument real și eficient de promovare a politicilor publice de stat în domeniu, de salvgardare și de valorificare a patrimoniului național imobil.”
Oficialul a făcut o trecere în revistă a politicilor de stat în domeniu, specificând că este imperativ să alocăm resurse financiare și tehnice adecvate pentru a realiza o inventariere riguroasă și completă a siturilor arheologice, pentru a asigura transmiterea acestei moșteniri valoroase generațiilor viitoare:

„În acest context mă bucur să vă anunț că în Parlament urmează să fie aprobat Registrul Arheologic Național, o inițiativă legislativă care va constitui un instrument fundamental pentru protecția și gestionarea patrimoniului nostru arheologic. Acest registru va permite o evidență clară și precisă a tuturor siturilor arheologice, facilitând astfel atât cercetarea, cât și conservarea acestor vestigii inestimabile.
După aprobarea Registrului Arheologic Național, va trebuie să elaborăm și să punem în aplicare Cadastrul Arheologic, un pas esențial pentru a asigura o gestionare eficientă și riguroasă a patrimoniului arheologic. Acest cadastru va permite o localizare și delimitare precisă a siturilor, integrând toate datele necesare pentru o protecție optimă.”
Un alt pas important este digitalizarea siturilor arheologice - un sistem electronic național de înregistrare, evidență și protejare a potențialului arheologic imobil.
Pentru realizarea cu succes a acestui proiect este esențial ca, pe lângă autoritatea centrală de specialitate, să se implice și autoritățile publice locale, instituțiile de profil arheologic - în general, întreaga societate.
Menționăm, în context, că Republica Moldova, amplasată într-o zonă de contact și convergență culturală, dispune de un patrimoniu arheologic bogat și variat, cuprinzând peste 11.000 de situri de tipuri diverse, de la stațiuni și așezări deschise, la fortificații liniare și cimitire plane.
Primele cercetări arheologice și primele muzee de antichități au fost înființate la Chișinău în epoca modernă. Contribuția specialiștilor arheologi din perioada postbelică a avut un rol esențial în identificarea, cercetarea și inventarierea siturilor arheologice din Moldova.
Un moment de referință în documentarea și inventarierea patrimoniului arheologic imobil a fost realizarea Hărții arheologice a RSSM, între anii 1973-1975, și Repertoriul monumentelor de istorie și cultură ale RSSM, publicat în 1987. Deși au avut anumite lacune, aceste documentări au jucat un rol important în cunoașterea distribuției geografice a diverselor elemente constitutive ale patrimoniului arheologic din Moldova.
În 1993, a fost întreprinsă o nouă inventariere a patrimoniului arheologic imobil, coordonată de Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul de Arheologie și Istorie Veche al Academiei de Științe a Moldovei. Aceasta a condus la înregistrarea a peste 7700 de situri arheologice, datând din paleoliticul inferior și până în epoca medievală târzie.
Evenimentul este organizat de Goethe-Institut Georgia, Departamentul Eurasia al Institutului de Arheologie German și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu sprijinul Uniunii Europene și DAAD.

