Muzeul Național de Artă al Moldovei inaugurează
expoziția personală a artistului plastic
Ion Zderciuc
Născut la 24 aprilie 1957 în oraşul Ungheni, Moldova, artistul Ion Zderciuc este absolvent al Colegiului Republican de Arte Plastice Alexandru Plămădeală din Chişinău, și al Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Rusia.
Debutează în anul 1976 în cadrul expoziției Plasticieni din Unghenişi de atunci participă activ la expoziţiile tematice și de grup, organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, atât în țară, cât şi în străinătate.
Pe parcursul activităţii sale artistice, autorul a organizat expoziţii personale: prima sa expoziţie a avut loc în anul 1998 la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi din Chişinău, cu genericul Zece ani de creaţie. În anul 2000, a avut câteva expoziţii personale cu tematici diferite: Vreme trece, vreme vine -- în oraşul de baştină Ungheni; Din negură de vremi -- Ambasada României la Chișinău și o expoziţie dedicată lui Mihai Eminescu la biblioteca Alba-Iulia din Chişinău. În anul 2001, la Biblioteca Naţională, organizează expoziția Vasile Alecsandri în plastica mică, iar în anul 2018 -- o expoziție de sculptură la Muzeul Național de Artă al Moldovei.
De asemenea, o activitate prodigioasă a artistului o constituie participarea la numeroase tabere de sculptură în Republica Moldova, dar şi în străinătate, precum ar fi: 2011–„International Open Air Art Meeting”, Budy Lucienskie (Pabianice), Polonia şi „European Sculpture Park”, Lodz, Polonia; 2010 – „Helios Gold”, Ungaria; 2009 – „Tabăra de sculptură Halucea”, Republica Moldova; 2007 – „Tabăra de sculptură UTM” Chişinău, Republica Moldova; 2007-- „Tabăra de sculptură în lemn”, Bran, România şi multe altele.
Semnificative sunt lucrările monumentale în for public ale artistului, printre care enumerăm: „Fericirea vieţii”, Codru, Chişinău (1989); „Maternitate”, MoldExpo, Chişinău (1992); „Mihai Eminescu”, Ungheni (1994); „Mihai Eminescu”, Sîngerei (1996); „Vasile Alecsandri”, Chişinău (1997) ; „Emil Loteanu”, Chişinău (2011) şi altele.
De-a lungul carierei sale Ion Zderciuc a fost distins cu numeroase premii, printre acestea: Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova pentru sculptură și Marele Premiu Eminescu în Artă, Republica Moldova, 2000; Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor, 2001; Premiul de Excelenţă al Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2010.
Artist de formaţie tradiţională, Ion Zderciuc a suportat o evoluţie treptată de la o artă figurativă la o abstracţie echilibrată a formelor plastice. Acest proces nu a fost brusc, ci a cunoscut câteva etape. În lucrările „Madonna-II” (bronz), în replica-i similară „...O dulce mamă!” sau în „Ruga” simţim cum tentaţiile impresioniste de la facultate cedează locul unui spirit tectonic ce se învecinează nemijlocit cu abstracţia organică gen Henry Moore (dar nu cea pură, à la P. Mondrian!). Departe de a acoperi tot spectrul cercetărilor plastice iniţiate de Ion Zderciuc, tentaţia spre abstractizare cedează, ce-i drept, uneori, locul impulsurilor senzual-sentimentale: astfel, doar un an desparte „ Madonna-II” (1988) de „Sărutul” (bronz, 1989), lucrare care poate fi considerată o încercare de a regândi posibilităţile expresiei figurative preconizate încă de binecunoscutul „Sărut al lui Rodin”. Lecţia cubistă (gen Zadkine, G. Braque ş.a.), dar într-o versiune originală este asimilată de Ion Zderciuc în operele-i de la frontiera anilor ”90: în „Amurgul” din 1989 şi în „Maternitatea” din 1992. Deşi preferă piatra sau bronzul, un loc specific în creaţia lui Zderciuc îl ocupă lemnul. Lucrarea sa „Meşterul Manole” probează o bună cunoaştere de către sculptor a posibilităţilor oferite de acest material. În ultimii 3-4 ani îl vedem pe Ion Zderciuc gravitând între sculptura formelor mici.
Constantin Ciobanu, doctor în studiul artelor plastice
