Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol participă la ediția aniversară a Conferinței Naționale a Managerilor Culturali din România, cu genericul „Comunicarea și imaginea culturii în spațiul public”.
Evenimentul se desfășoară la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti - Sala Media, în zilele de 7 și 8 decembrie, iar programul cuprinde sesiuni, dezbateri și ateliere de formare profesională, alături de invitați de seamă, experți în management cultural, marketing cultural și comunicare.
În prezența dlui Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, a doamnei Raluca Turcan, Ministră a Culturii din România și altor oficiali, Andrei Chistol a susținut un discurs:
„Evenimentul care ne-a reunit la București este, de ani buni, cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici în materie de management cultural. Iar pentru noi, cei de la Chișinău, această conferință este o șansă în plus de a fi parte la dezbaterile ce vizează cultura în societatea de astăzi.
Este un lucru extrem de important în această perioadă de reclădire a lumii, care ne afectează într-un mod atât de dramatic pe toți - cu o pandemie care a zdruncinat și sectorul cultural, cu un război la graniță și numeroase alte provocări aduse de el.
O perioadă în care a trebuit și trebuie, în continuare, să regândim și actul cultural - felul în care îl construim și îl ajustăm la noile realități economice, mesajul pe care îl transmitem oamenilor, impactul pe care îl avem asupra conștiinței publicului.
Dezbaterile ce urmează în cadrul conferinței sunt importante și din perspectiva parcursului european îmbrățișat de Republica Moldova - un parcurs pe care ni-l dorim împlinit și în aspect cultural. Dorim integrare în Uniunea Europeană pentru că acesta este spațiul care, prin excelență, oferă libertate de gândire și de creație.
În același timp, înțelegem că integrarea pe piața culturală a UE înseamnă și alte reguli de joc, și renunțarea la reminiscențele sovietice de administrare a culturii, care mai există în stânga Prutului. Cum să asigurăm acest echilibru într-un mod cât mai armonios? Cum să preluăm cât mai eficient politicile europene în domeniul culturii, astfel încât să reușim și să ne modernizăm, și să ne păstrăm autenticitatea?
Sunt convins că bunele practici ale țărilor care au parcurs deja acest drum, inclusiv România, ne pot fi de mare ajutor. Astfel încât artiștii să se bucure de libertate de creație, de condiții de muncă și de schimburi profesionale, iar cultura să producă valoare și să fie un bun comun și accesibil, de care să putem beneficia cu toții.”
